Hepatita B este o boală infecțioasă a ficatului cauzată de virusul hepatitic B (VHB), care poate evolua de la forme ușoare, trecătoare, până la complicații severe, precum ciroză sau cancer hepatic. Spre deosebire de alte tipuri de hepatite, hepatita B are un potențial cronic important și rămâne una dintre cele mai frecvente cauze de afecțiuni hepatice la nivel mondial.
Virusul se transmite prin sânge, contact sexual neprotejat sau de la mamă la copil în timpul nașterii. Cunoașterea cauzelor, simptomelor și a opțiunilor de tratament este foarte importantă pentru a înțelege riscurile și pentru a preveni răspândirea acestei boli.
Simptomele hepatitei B nu apar întotdeauna imediat, ceea ce face ca boala să poată trece neobservată ani de zile. Persoanele infectate pot prezenta oboseală accentuată, icter sau dureri abdominale, dar există și pacienți asimptomatici.
Din acest motiv, diagnosticarea timpurie joacă un rol foarte important. Tratamentul depinde de stadiul bolii și poate include medicamente antivirale, monitorizare atentă și măsuri de sprijin pentru protecția ficatului.
Prevenția rămâne cea mai bună soluție: vaccinarea împotriva hepatitei B este sigură și eficientă. În plus, respectarea regulilor de igienă și protecție reduce semnificativ riscul de infecție.
Ce este hepatita B și cum se clasifică?
Hepatita B este o inflamație a ficatului provocată de virusul hepatitic B. Acesta atacă celulele hepatice și poate duce la afectarea funcțiilor ficatului.
În funcție de durata și evoluția bolii, există două forme principale:
- Hepatita B acută: apare în primele 6 luni de la infectare. Mulți pacienți elimină virusul și se vindecă complet.
- Hepatita B cronică: virusul rămâne în organism mai mult de 6 luni. Această formă crește riscul de ciroză și cancer hepatic.
Există și alte clasificări utile:
- Infecția latentă (purtător sănătos): persoana are virusul, dar fără simptome evidente.
- Hepatita B activă cronică: ficatul este afectat constant, cu valori modificate ale analizelor hepatice.
Rolul ficatului și impactul infecției
Ficatul este important pentru metabolism, detoxifiere și producerea de proteine. Atunci când virusul hepatitic B îl afectează:
- se reduce capacitatea de eliminare a toxinelor;
- apar tulburări de digestie și metabolizare a grăsimilor;
- crește riscul de complicații severe pe termen lung.
Cauzele hepatitei B și principalele căi de transmitere
Hepatita B este cauzată exclusiv de virusul hepatitic B. Transmiterea are loc prin contact cu fluide biologice infectate. Cele mai frecvente modalități sunt:
- Transmiterea prin sânge: folosirea acelor nesterilizate, transfuzii necontrolate, contact cu obiecte contaminate (lame, periute de dinți).
- Transmiterea sexuală: contactul neprotejat crește riscul de infecție.
- Transmiterea de la mamă la copil: în timpul nașterii.
- Transmiterea prin răni deschise: contact direct cu sângele unei persoane infectate.
Factori de risc:
Anumite persoane au un risc mai mare de infectare:
- personal medical expus la sânge;
- consumatori de droguri injectabile;
- persoane cu parteneri sexuali multipli;
- nou-născuții mamelor infectate.
Important de reținut: hepatita B nu se transmite prin îmbrățișări, săruturi ocazionale, tuse sau folosirea aceleiași farfurii.
Simptomele hepatitei B: de la forme ușoare la complicații
Semnele hepatitei B pot fi absente sau foarte discrete, mai ales în faza acută. De aceea, mulți pacienți află că au boala doar în urma analizelor de rutină.
Simptomele hepatitei B acute:
- oboseală accentuată;
- lipsa poftei de mâncare;
- greață și vărsături;
- dureri abdominale, în special în partea dreaptă;
- urină închisă la culoare;
- scaune decolorate;
- icter (îngălbenirea pielii și a ochilor).
Simptomele hepatitei B cronice:
- slăbiciune permanentă;
- dureri articulare;
- disconfort abdominal persistent;
- modificări ale analizelor hepatice;
- semne de afectare a ficatului pe termen lung.
Complicațiile severe includ ciroza hepatică și carcinomul hepatocelular. Acestea apar după ani de evoluție și reprezintă cel mai mare pericol al hepatitei B cronice.
Diagnosticul hepatitei B: cum se stabilește boala
Diagnosticul corect este important pentru alegerea tratamentului. Acesta se bazează pe analize de laborator și investigații imagistice.
Analize de sânge:
- Antigenul HBsAg: confirmă prezența virusului.
- Anticorpul anti-HBs: indică imunitate dobândită, prin vaccin sau vindecare.
- Anticorpul anti-HBc: arată dacă persoana a fost infectată în trecut.
- Viremia (ADN-VHB): măsoară cantitatea de virus din sânge.
- Teste hepatice (ALT, AST): indică gradul de inflamație a ficatului.
Investigații imagistice:
- ecografie hepatică pentru depistarea complicațiilor;
- elastografie pentru evaluarea fibrozei;
- în cazuri complexe, biopsie hepatică.
Diagnosticul precoce ajută la monitorizarea și tratarea corectă, înainte ca ficatul să sufere daune majore.
Opțiuni de tratament pentru hepatita B
Tratamentul depinde de forma bolii și de stadiul evoluției.
Tratamentul hepatitei B acute:
- De obicei, nu necesită antivirale.
- Pacientul trebuie să se odihnească, să evite alcoolul și medicamentele toxice pentru ficat.
- Alimentația echilibrată și hidratarea sunt foarte importante.
Tratamentul hepatitei B cronice:
- Antivirale orale (tenofovir, entecavir): reduc cantitatea de virus din sânge.
- Interferon pegylat: stimulează sistemul imunitar pentru a lupta cu virusul.
- Monitorizare regulată prin analize și ecografie.
Tratamentul nu vindecă mereu complet, dar reduce riscul de complicații și ajută la menținerea unei vieți normale.
Măsuri de susținere:
- evitarea alcoolului și a alimentelor grase;
- vaccinarea împotriva hepatitei A pentru protecție suplimentară a ficatului;
- menținerea unei greutăți optime.
Prevenția hepatitei B: cea mai bună protecție
Prevenția este foarte importantă, deoarece tratamentul nu elimină întotdeauna virusul complet.
Vaccinarea:
- Vaccinul împotriva hepatitei B este sigur și eficient.
- Se administrează în 3 doze.
- Este inclus în schema națională pentru nou-născuți.
Măsuri de protecție:
- folosirea prezervativului la contact sexual;
- evitarea utilizării în comun a obiectelor personale (lame, periuțe);
- verificarea sterilizării echipamentelor la saloanele de înfrumusețare sau tatuaje;
- respectarea normelor de siguranță în spitale și clinici.
Hepatita B este o afecțiune gravă, dar prevenibilă și controlabilă. Cunoașterea cauzelor, simptomelor și opțiunilor de tratament ajută la reducerea riscului de complicații și la protejarea sănătății ficatului. Vaccinarea și testarea periodică sunt pași simpli și eficienți pentru a evita infectarea.
Dacă ai suspiciuni sau simptome asociate hepatitei B, este important să consulți un medic specialist. Diagnosticul timpuriu și tratamentul corect fac diferența între o evoluție favorabilă și complicații severe. Informează-te, protejează-te și ai grijă de sănătatea ta și a celor din jur.